Japonia - muzeul național al Japoniei - artele de la curtea imperială - sec 8-16

     După ce au emulat China câteva generații, curtea imperială a început să dezvolte o identitate culturală proprie prin secolul 10. Acest curent a fost condus de nobilimea care îl slujea pe împărat. Corpusul de lucrări create - literatură, caligrafie, pictură și obiecte de uz zilnic cu decorații elegante - au devenit fundația culturii japoneze. Chiar și după ce samuraii au cucerit puterea politică depășind puterea împăratului în secolul12, curtea a rămas adăpostul culturii înalte pentru câteva secole.

    Formele diferite de artă erau întrepătrunse, cu literatura jucând un rol central. Pînă atunci nobilimea scria în limba chineză, dar crearea unui sistem nou de scriere (Kanji), a ajutat la înflorirea literaturii japoneze.  Atît nobilii citesc și femeile nobile au scris câteva dintre cele mai faimoase poezii și povestiri, cum ar fi Povestea lui Genji de doamna de la curte Murasaki Shikibu. Scene din operele literare erau pictate  pe stampe și elemente de mobilier comandate de nobili pentru conacele lor.

Zen-ul și pictura în tuș, secolele 13 - 16

    Budismul Zen a fost adus din China, și a influențat cultura japoneză. Zen nu pune accentul pe ritualuri complicate sau pe studiul textelor sacre. Mai degrabă aduce meditația în acțiunile ( sarcinile ) zilnice, chiar în gătitul mâncării și al curățeniei , ca o cale spre iluminarea spirituală. În secolul 13 călugării au adus Zen-ul în Japonia ca o școală completă de gândire budistă.

    Acești călugări au adus de asemenea cele mai noi practici culturale din China. Una dintre ele era pictura în tuș, care folosea linii expresive și gradații expresive pentru a portretiza natura și oamenii. Pictura în tuș s-a răspândit dincolo de templele Zen și a devenit o tradiție artistică importantă în Japonia. O altă practică a maeștrilor Zen a fost cea a caligrafiei care a fost prețuită pentru valoarea sa estetică și spirituală. Pe lingă pictura și caligrafia expuse, budismul Zen a influențat ceremonia ceaiului, designul grădinilor, și multe alte forme de artă.

Zenul și societatea japoneză

    Sunt expuse exponate datorate budismului Zen, picturi în tuș, realizate între anii 1200 și 1500. În secolele ce au urmat, Zen-ul a continuat să influențeze arta japoneză, cultura și învățământul.

    Mulți dintre cei mai apreciați artiști au legături profunde cu Zen-ul. Pictorul Ito Jakuchu (1716 - 1800) era un adept devotat de Zen, iar călugărul Hakuin (1686-1769) a creat picturi și caligrafie care reprezentau învățături Zen.

    Pe măsură ce Japonia a început sa se modernizeze spre sfârșitul anilor 1800, călugări, savanți, și alte figuri proeminente au promovat Zen-ul în Japonia și în afara ei. Unul din romancierii de frunte ai epocii, Natsume Soseki (1867-1916), a studiat Zen-ul.

    Astăzi Zen-ul este binecunoscut în afara Asiei de Est și continuă să atragă adepți în ntreaga lume. Steve Jobs ( 1955-2011), de exemplu, a studiat Zen în anii de formare înainte să se afirme în industria IT.

    Muți călugări Zen visau să se retragă în natură pentru a scăpa de grijile lumești. Aceste panouri, care erau expuse probabil într-un templu Zen, exprimă acest ideal prin două legende chineze. În scena din dreapta sunt Cei Patru Înțelepți de pe Muntele Shang, care trăiau izolați pe munte ca sa evite tulburările politice (din vale...). În stinga sunt Cei Șapte Înțelepți din Dumbrava de Bambus, care se întâlneau în mod regulat în izolare ca să se bucure de băutură și "conversație pură".

Japonia - muzeul național al Japoniei - budismul - artele inspirate de budism sec. 8-16

 Credințele și artele budiste, ca și credincioșii săi, se diversifică cu trecerea timpului. În perioada Heian (794-11920, împăratului nobilimea de la curte au practicat și au sprijinit budismul. Ei au folosit averile lor considerabile să construiască temple și să creeze imagini pentru serviciul divin, adeseori în stiluri delicate care reflectau gusturile lor.

În perioada Kamakura (1192 - 1333), samuraii câștigă putere politică și devin patroni ai budismului. Ei preferau arta budistă care era clară și dinamică, care a făcut pe artiști să dezvolte stiluri noi. Mulți oameni au început sa practice budismul, imbinînd această religie cu credințele locale, mai ales în perioada Muromachi (1392 - 1573).

În timpul acestor perioade călugării au adus curente noi de gândire budistă din China, și au dezvoltat noi școli în Japonia bazate pe vechile învățături. Budismul a devenit mai integrat cu Shinto, religia indigenă. Picturile, sculpturile, obiectele de cult și caligrafia sacră expuse ilustrează diversitatea artefactelor în budism.

Picturi budiste din Nara

sunt prezentate picturi și sculpturi budiste din Nara din perioadele Heian și Kamakura (794-1333)

Urmează o pictură din templul Kasuga, unul din cele mai apreciate situri Shinto. Legenda spune că templul a fost înființat când un zeu a mers călare pe un cerb la Nara. Aici zeul e reprezentat de copacul sacru sakaki și de discul solar peste șaua cerbului. În partea superioară a picturii sunt munții care domină templul Kasuga, cu cireșii înfloriți.

Japonia - muzeul național al Japoniei - budismul - împăcarea cu zeii

 La temelia pagodei sau templul care urma să fie construit, se îngropau obiecte de valoare, cu scopul de a îmbuna zeii și pentru asigurarea siguranței construcției ce urma să fie înălțate. Această practică a început în Japonia prin secolul 7 și este menționată în scrierile budiste din acel timp. Totuși aceasta nu este limitată la Japonia sau la Budism, în restul lumii se îngropau obiecte la temelia clădirilor și în morminte ca să asigure siguranța și nevoile celor morți în viața de apoi.

În Japonia, un exemplu semnificativ al acestei practici se află în Sala Centrală de Aur din Kofukuji, un templu budist din Nara construit în secolul 8. Au fost descoperite aproape 1400 de obiecte îngropate sub această sala care aveau scopul să îmbuneze zeii. Multe din aceste obiecte care sunt în colecția muzeului sunt din aur, argint, cuarț, agat, bile de sticlă, oglinzi din bronz și monezi din bronz. Este cel mai vast și variat grup de obiecte îngropate în acest scop din Japonia secolului 8.

un detaliu

Au fost create obiecte de ritual care ajutau la oferirea ofrandelor, la decorarea templului în timpul ceremoniilor. Iată câteva oglinzi cu decorații minunate.

Japonia - muzeul național al Japoniei - sosirea budismului sec 6 - 8

 Sosirea budismului - secolele 6 - 8

Conducătorii Japoniei au transformat societatea prin adoptarea Budismului și alte culturi și practici. Budismul a fost înființat de Gautama Buddha în India antică în jurul anului 500 I.H. S-a răspândit mai târziu în Asia și a fost introdus în Japonia prin peninsula Koreană în secolul 6 D.H.

În perioada Asuka (593-710), persoane din pensinula Koreei au adus în Japonia cunoștințe avansate. Aceste persoane erau călugări, învățați și artizani, care au adus tehnologie, învățături, tradiții artistice, și învățături budiste. Budismul a început să înflorească în noile temple construite și decorate cu noile imagini, sub conducerea împăratului și a clanurilor care dețineau puterea.

În perioada Nara (710-794) conducătorii Japoniei emulau cultura budistă care înflorea în China. În capitala Nara, împăratul supraveghea crearea unei sculpturi gigante a lui Buddha în templul Todaiji, ca simbol al statului unificat prin budism. Sculpturile, obiectele de ritual, textele sacre, și celelalte lucruri ilustrează aceste perioade de schimbare rapidă.

 

Sculpturile erau la început din metal strălucitor, pentru că zeitățile budiste radiau lumină, deși aveau înfățișare umană. Mai târziu, au fost confecționate din lac - lemnul și substanța extrasă din lemnul arborelui - dobândind aspectul lucios.