Zen și artele japoneze

 Ce e Zen-ul?

Zen este o ramură importantă a Budismului din Asia de Est. Cuvântul provine din sanscrită și înseamnă meditație. Conform învățăturilor Zen, adevărul ultim descoperit de Buda este atât de profund că nu poate fi exprimat în cuvinte. Pentru a fi cunoscut, el trebuie contactat prin intuiție prin meditație și alte practici sub supravegherea unui maestru Zen. Odată atins ( înțeles ), el va elibera mintea de ignoranță și suferință.

Budai este un calugar zen dintr-o legendă chinezească. Este adulat ca o manifestare a Maitreya, Viitorul Buddha, și este unul din cei Șapte Zei ai Norocului în Japonia. Această imagine a lui Budai este cel mai probabil sa fie pictată de Kano Yukinobu, fratele mai mic al maestrului Motonobu (1477-1559).

Pictura și caligrafia intre secolele 16-19

Economia în plină dezvoltare, comerțul exterior, educație mai bună au adus o forță nouă în dezvoltarea picturii și a caligrafiei. Înainte, clasele conducătoare ca samuraii și nobilimea de la curte erau protectorii artelor. Dar în perioada Edo (1603-1868) tot mai mulți oameni beneficiau de avantajele dezvoltării economice. Mai ales negustorii au acumulat averi care le-au permis să susțină artiștii și să le cumpere operele.

    Mulți pictori au continuat să lucreze în stilurile tradiționale, iar ceilalți au căutat surse noi de inspirație. Una din surse erau picturile și manualele de pictură importate din China. Altă sursă erau cărțile și reproducerile aduse de comercianți din Europa, care etalau tehnici cum ar fi umbrirea realistă și perspectiva. Astfel pictura japoneză a devenit mai diversă ca stil și subiectele abordate.

    În același timp vechiul stil al scrierii cu pensula și tușul au fost continuate. Rata alfabetizării a crescut formidabil prin crearea școlilor pentru toate clasele sociale, mai ales în orașe. Industria tipografica s-a dezvoltat și un public mai larg a practicat arta caligrafiei.

Tușele de pensulă din această lucrare curg ca și cum ar dansa pline de viață pe pagină. Ele descriu picăturile limpezi și roua de pe frunzele copacului la răsăritul lunii. Este un vers din o poezie chineză a lui Huangfu Zeng ( decedat în 785 ), este o opera a politicianului Yamaoka Tesshu (1836 - 1888) care a realizat deschiderea Castelului Edo pentru accesului publicului.

Stampa din dreapta. Versul Luna strălucitoare pe râu.

Artistul faimos Ike no Taiga (1723-1776) a pictat desenul caligrafic descriind luna strălucitoare reflectată în râu pe o bucată de hârtie îngustă. Contrar acestei limitări, caracterele nu par constrânse de forma hârtiei, rezultând o operă remarcabilă. Taiga a învățat caligrafia chineză de la o vârstă fragedă, dar apoi și-a creat stilul propriu.

Stampa din stânga.

Avem caligrafiat un vers dintr-o poezie a lui Su Eidao (648-705), care descrie oameni ajungând la pâraie  sub luna plină. Jakugon (1702-1771), care a creat stampa, a plecat de acasă de tânăr ca să devină călugăr budist. Calmul sau și tușele de pensulă sunt bazate pe stilul caligrafic chinezesc.

"Luna recoltei strălucește deasupra câmpiilor din Musashino, fără ca vreun vârf de munte să o ascundă". Poemul caligrafiat aici evoca luna din timpul recoltei la răsăritul său peste Musashino, o câmpie largă la vest de Eco ( actualul Tokyo ). Debordînd de emoție, caligrafia este elegantă rămînînd simplă, intruchipînd tema poemului.

Iată un exemplu de pictură care descrie florile din cele patru anotimpuri.

Aici sunt 2 picturi inspirate din tradiția chineză a dinastiei Song (960 - 1279), cu plante și insecte vara și toamna.

Iată un paravan minunat cu luna plină.

și două stampe cu maimuța plimbându-se pe munte:

Cîteva maimuțe și căprioare se zbenguiesc printre copacii muntelui. Aceste picturi sunt remarcabile prin descrierea realistă a animalelorș parul din blana animalelor este pictat cu o detaliere extraordinară. Artisult este Mori Sosen, perioada Edo, secolul 19.

Japonia - muzeul național al Japoniei - artele de la curtea imperială - sec 8-16

     După ce au emulat China câteva generații, curtea imperială a început să dezvolte o identitate culturală proprie prin secolul 10. Acest curent a fost condus de nobilimea care îl slujea pe împărat. Corpusul de lucrări create - literatură, caligrafie, pictură și obiecte de uz zilnic cu decorații elegante - au devenit fundația culturii japoneze. Chiar și după ce samuraii au cucerit puterea politică depășind puterea împăratului în secolul12, curtea a rămas adăpostul culturii înalte pentru câteva secole.

    Formele diferite de artă erau întrepătrunse, cu literatura jucând un rol central. Pînă atunci nobilimea scria în limba chineză, dar crearea unui sistem nou de scriere (Kanji), a ajutat la înflorirea literaturii japoneze.  Atît nobilii citesc și femeile nobile au scris câteva dintre cele mai faimoase poezii și povestiri, cum ar fi Povestea lui Genji de doamna de la curte Murasaki Shikibu. Scene din operele literare erau pictate  pe stampe și elemente de mobilier comandate de nobili pentru conacele lor.

Zen-ul și pictura în tuș, secolele 13 - 16

    Budismul Zen a fost adus din China, și a influențat cultura japoneză. Zen nu pune accentul pe ritualuri complicate sau pe studiul textelor sacre. Mai degrabă aduce meditația în acțiunile ( sarcinile ) zilnice, chiar în gătitul mâncării și al curățeniei , ca o cale spre iluminarea spirituală. În secolul 13 călugării au adus Zen-ul în Japonia ca o școală completă de gândire budistă.

    Acești călugări au adus de asemenea cele mai noi practici culturale din China. Una dintre ele era pictura în tuș, care folosea linii expresive și gradații expresive pentru a portretiza natura și oamenii. Pictura în tuș s-a răspândit dincolo de templele Zen și a devenit o tradiție artistică importantă în Japonia. O altă practică a maeștrilor Zen a fost cea a caligrafiei care a fost prețuită pentru valoarea sa estetică și spirituală. Pe lingă pictura și caligrafia expuse, budismul Zen a influențat ceremonia ceaiului, designul grădinilor, și multe alte forme de artă.

Zenul și societatea japoneză

    Sunt expuse exponate datorate budismului Zen, picturi în tuș, realizate între anii 1200 și 1500. În secolele ce au urmat, Zen-ul a continuat să influențeze arta japoneză, cultura și învățământul.

    Mulți dintre cei mai apreciați artiști au legături profunde cu Zen-ul. Pictorul Ito Jakuchu (1716 - 1800) era un adept devotat de Zen, iar călugărul Hakuin (1686-1769) a creat picturi și caligrafie care reprezentau învățături Zen.

    Pe măsură ce Japonia a început sa se modernizeze spre sfârșitul anilor 1800, călugări, savanți, și alte figuri proeminente au promovat Zen-ul în Japonia și în afara ei. Unul din romancierii de frunte ai epocii, Natsume Soseki (1867-1916), a studiat Zen-ul.

    Astăzi Zen-ul este binecunoscut în afara Asiei de Est și continuă să atragă adepți în ntreaga lume. Steve Jobs ( 1955-2011), de exemplu, a studiat Zen în anii de formare înainte să se afirme în industria IT.

    Muți călugări Zen visau să se retragă în natură pentru a scăpa de grijile lumești. Aceste panouri, care erau expuse probabil într-un templu Zen, exprimă acest ideal prin două legende chineze. În scena din dreapta sunt Cei Patru Înțelepți de pe Muntele Shang, care trăiau izolați pe munte ca sa evite tulburările politice (din vale...). În stinga sunt Cei Șapte Înțelepți din Dumbrava de Bambus, care se întâlneau în mod regulat în izolare ca să se bucure de băutură și "conversație pură".

Japonia - muzeul național al Japoniei - budismul - artele inspirate de budism sec. 8-16

 Credințele și artele budiste, ca și credincioșii săi, se diversifică cu trecerea timpului. În perioada Heian (794-11920, împăratului nobilimea de la curte au practicat și au sprijinit budismul. Ei au folosit averile lor considerabile să construiască temple și să creeze imagini pentru serviciul divin, adeseori în stiluri delicate care reflectau gusturile lor.

În perioada Kamakura (1192 - 1333), samuraii câștigă putere politică și devin patroni ai budismului. Ei preferau arta budistă care era clară și dinamică, care a făcut pe artiști să dezvolte stiluri noi. Mulți oameni au început sa practice budismul, imbinînd această religie cu credințele locale, mai ales în perioada Muromachi (1392 - 1573).

În timpul acestor perioade călugării au adus curente noi de gândire budistă din China, și au dezvoltat noi școli în Japonia bazate pe vechile învățături. Budismul a devenit mai integrat cu Shinto, religia indigenă. Picturile, sculpturile, obiectele de cult și caligrafia sacră expuse ilustrează diversitatea artefactelor în budism.

Picturi budiste din Nara

sunt prezentate picturi și sculpturi budiste din Nara din perioadele Heian și Kamakura (794-1333)

Urmează o pictură din templul Kasuga, unul din cele mai apreciate situri Shinto. Legenda spune că templul a fost înființat când un zeu a mers călare pe un cerb la Nara. Aici zeul e reprezentat de copacul sacru sakaki și de discul solar peste șaua cerbului. În partea superioară a picturii sunt munții care domină templul Kasuga, cu cireșii înfloriți.

Japonia - muzeul național al Japoniei - budismul - împăcarea cu zeii

 La temelia pagodei sau templul care urma să fie construit, se îngropau obiecte de valoare, cu scopul de a îmbuna zeii și pentru asigurarea siguranței construcției ce urma să fie înălțate. Această practică a început în Japonia prin secolul 7 și este menționată în scrierile budiste din acel timp. Totuși aceasta nu este limitată la Japonia sau la Budism, în restul lumii se îngropau obiecte la temelia clădirilor și în morminte ca să asigure siguranța și nevoile celor morți în viața de apoi.

În Japonia, un exemplu semnificativ al acestei practici se află în Sala Centrală de Aur din Kofukuji, un templu budist din Nara construit în secolul 8. Au fost descoperite aproape 1400 de obiecte îngropate sub această sala care aveau scopul să îmbuneze zeii. Multe din aceste obiecte care sunt în colecția muzeului sunt din aur, argint, cuarț, agat, bile de sticlă, oglinzi din bronz și monezi din bronz. Este cel mai vast și variat grup de obiecte îngropate în acest scop din Japonia secolului 8.

un detaliu

Au fost create obiecte de ritual care ajutau la oferirea ofrandelor, la decorarea templului în timpul ceremoniilor. Iată câteva oglinzi cu decorații minunate.

Japonia - muzeul național al Japoniei - sosirea budismului sec 6 - 8

 Sosirea budismului - secolele 6 - 8

Conducătorii Japoniei au transformat societatea prin adoptarea Budismului și alte culturi și practici. Budismul a fost înființat de Gautama Buddha în India antică în jurul anului 500 I.H. S-a răspândit mai târziu în Asia și a fost introdus în Japonia prin peninsula Koreană în secolul 6 D.H.

În perioada Asuka (593-710), persoane din pensinula Koreei au adus în Japonia cunoștințe avansate. Aceste persoane erau călugări, învățați și artizani, care au adus tehnologie, învățături, tradiții artistice, și învățături budiste. Budismul a început să înflorească în noile temple construite și decorate cu noile imagini, sub conducerea împăratului și a clanurilor care dețineau puterea.

În perioada Nara (710-794) conducătorii Japoniei emulau cultura budistă care înflorea în China. În capitala Nara, împăratul supraveghea crearea unei sculpturi gigante a lui Buddha în templul Todaiji, ca simbol al statului unificat prin budism. Sculpturile, obiectele de ritual, textele sacre, și celelalte lucruri ilustrează aceste perioade de schimbare rapidă.

 

Sculpturile erau la început din metal strălucitor, pentru că zeitățile budiste radiau lumină, deși aveau înfățișare umană. Mai târziu, au fost confecționate din lac - lemnul și substanța extrasă din lemnul arborelui - dobândind aspectul lucios.

Japonia - muzeul național al Japoniei - etajul de arheologie și istorie a artei introducere

 Primul obiectiv al excursiei este muzeul Național al Japoniei, expoziția permanentă de istorie a artei.

Voi traduce textul introductiv al diagramei de ieri, fiindcă ne va permite să înțelegem importanța epocii Edo a șogunilor în dezvoltarea și diseminarea artelor și a religiei filosofie a zen-ului.

"Momente importante ale Artei Japoneze

Sălile de pe acest etaj explorează istoria artei în Japonia. Exponatele încep cu cele de acum 13000 de ani, când populația a construit primele așezări permanente, și se termină cu cele din secolele 17-19, când orașele s-au dezvoltat și a înflorit cultura urbană. Multe dintre obiectele expuse reflecta influențe diferite gusturile celor care le-au creat și le-au folosit, mediul natural, și interacțiunile cu alte culturi.

Acum aproximativ 13000 de ani, populația din Japonia a început sa facă vase și figurine de ceramică. Au urmat obiecte de artă care reflectă începutul interacțiunii cu alte culturi din Nord Estul Asiei în jurul secolului 5 îH. După introducerea Budismului din Peninsula Coreană în secolul 6 d.H., curtea imperială a început sa promoveze această religie și să muleze culturile Chinei și Coreei.

Începând cu secolul al 10-lea, curtea imperială a dezvoltat propria identitate culturală și tradiții artistice, care au devenit modele pentru generațiile următoare. Samuraii au devenit patroni ai culturii și religiei când au preluat puterea politică la sfârșitul secolului 12. Acestea au coincis cu introducerea Budismului Zen din China, care a influențat diferite arte ca pictura în tuș și ceremonia ceaiului.

După mai bine de o sută de ani de instabilitate politică și război intern, Japonia a cunoscut pacea pentru 3 secole din al 17-lea până în al 19-lea. Orașele au crescut și economia s-a dezvoltat, iar oamenii de rând au început să beneficieze de artă pe scară mare. Artizanii descriau viața zilnică în foi tipărite și picturi. Ei foloseau tehnici inovative - multe dezvoltate în Japonia iar altele aduse din afara Japoniei - pentru decorarea îmbrăcăminții, hainelor purtate zi de zi, și a armelor și armurilor ceremoniale.

"

După 14 ani

Acum când avem inteligența artificială, o mulțime de rețele sociale, oare merită să revenim la bloguri? adică la publicare unilaterală? la articole mai lungi de 255 de caractere? Probabil că nu e la modă si nu va avea 'traction' ( tracțiune ?) și nici 'engagement' ( implicare a publicului ), dar din când în când mai trebuie sa părăsim căile bătătorite. Oricum nu am avut disciplina necesară pentru a scrie în fiecare zi să creez audienței reflexul de a citi zilnic - nici măcar săptămînal... Motivul pentru care reiau blogul este că după ieșirea la pensie, m-am pomenit cu o grămadă de timp liber și o lipsă de obligații care m-a copleșit. Si astfel am ajuns să fac o excursie în Japonia in luna octombrie 2025. Am colectat o mulțime de poze cu telefonul și aparatul foto fuji xt-50. Voi încerca să expun aici doar cîteva care să susțină povestea excursiei. 

 Pregătirea excursiei: 

• agenția de turism: Karpaten
• bani cash: Yeni câteva 10.000 ( echivalent 330 roni), minim 50.000
• cardurile visa par sa funcționeze în orașele mari. Al meu a mers fiind de la ING. O surpriză a fost că în magazine moderne acceptau doar carduri fizice, nu și prin Apple Pay ! Dacă vreți să cumpărați suvenire de la temple e nevoie de bani cash.
• aparatele electronice funcționează în plaja de 110 - 230 V la frecvențe de 50-60 Hz. Japonia are rețeaua de curent la 110 V cu 50-60 Hz. Prizele au modelul din statele unite, deci e nevoie de un adaptor corespunzător.
• accesul la telefonia mobilă. În Japonia e folosit sistemul LTT ca în SUA. Roamingul e scump, iar accesul la internet devine prohibitiv. De aceea este mai ieftin să cumperi o cartela SIM pentru serviciu de date de la furnizori din Japonia. Eu am cumpărat un eSIM cu trafic nelimitat de date, fără acces pe voce și SMS (Sakura pentru 15 zile și 30 euro). Traficul este nelimitat ca volum dar apar limitări de viteză duș depășirea pragului stabilit de rețeaua mobilă - de exemplu la eSIM apare limitarea de viteza la depășirea pragului de 3 GB/zi, cu resetarea contorului de trafic la ora 0. În cazul SIM-ului fizic limitarea poate fi la 2 GB, cu resetarea contorului de trafic după 1-2 zile - adică pot fi 1-2 zile de viteză de melc.
• călătoria cu avionul. Am zburat 50 de minute spre Istanbul. Apoi încă 11 ore spre Tokyo. Traseul spre Tokyo, a trecut peste Marea Neagră, tangențial cu Crimea, apoi a traversat Marea Caspică, și a mers prin Asia continentală pîna la Marea Chinei , a traversat Coreea de Sud, ajungând la destinație.
• intrarea în Japonia. Formalitățile vamale inclusiv acordarea vizei turistice pe 90 de zile se fac suficient de repede, în jur de o oră. O parte din formulare se pot completa online.

În următoarea postare promit să pun și imagini.

de test iată o diagramă din Muzeul Național al Japoniei.